fara eticheta

Uneori…

… ajung să țin prea mult la unele persoane, mult prea mult. Atât de mult încât probabil mi-aș pune viața personală în pericol pentru ele. Totuși, sper să n-am ocazia. Pur și simplu, țin prea mult la unele persoane care nu merită. Nici nu știu cum am ajuns să țin la ele atât de mult… Adică știu dar asta nu înseamnă că mi-au făcut ceva special sau mi-au demonstrat că sentimentul e reciproc.

și ajung la momentul când am o dorință de la acea persoană, nu lucruri mari, lucruri mici ca de exemplu o întâlnire de 5 minute, un sfat, etc

și când văd că acea persoană nu face nimic pentru a înfăptui acel lucru mărunt care i l-am cerut mă apucă un sentiment de dezamăgire cruntă. E un lucru groaznic ce mi se întâmplă în acel timp. Sincer prefer să greșesc eu să-mi pot repara greșeala. Pur și simplu, nu pot înțelege cum se face că deși eu nu greșesc cu nimic am acel sentiment de dezamăgire că te aștepți de la mai mult de la acea persoană.

Așa că de astăzi îmi propun să nu-mi mai ofer sufletul tuturor proastelor care habar nu au cum e să fii singur într-un moment și să ai nevoie de un sfat sau de o îmbrățișare. Pentru că faci totul pentru ele și ele n-ar mișca un deget pentru tine. N-o să mai primesc în viața mea persoane care nu merită un prieten ca mine în viața lor.

Așa-mi trebuie, dar nu am nici o vină că îndrăgesc prea mult unele persoane… N-am să mai fac asta, de azi n-o să mai fiu prostul nimănui și n-am să mai permit la nimeni să fie drăguți cu mine doar atunci când aveți nevoie de ceva de la mine.

Roata se întoarce, îți doresc și ție să ai parte tot de așa ceva dacă până acum te-ai comportat cu un prieten ca și cu un necunoscut. Cu toate că ce am scris mai sus e cu dedicație către o… persoană unele lucruri sunt general valabile.