Personale

doizerounucinci

Uite că după luni bune de când n-am mai scris pe aici a trecut și anul. 2014 a fost un an bunicel dar în 2015 vreau să schimb câte ceva pe toate planurile vieții. Da, știu că sună a clișeu pentru că e dar în mare parte mi-a ieșit ce mi-am propus la început de 2014… pentru că nu mi-am propus așa multe :))
Pentru 2015 în schimb lucrurile stau puțin altfel dar dacă o să fiu sănătos voi face tot ce se poate face pentru ca la început de 2016 să fiu mulțumit de mine gândindu-mă la anul ce a trecut.
În altă ordine de idei, am 21 de ani și 3 zile și mi-a trecut prin cap să fac invizibilă data mea de naștere prietenilor de pe facebook. A fost greu să mă abțin o zi întreagă de la postările cu torturi și lumânări dar a meritat. 3-4 prieteni și rudele mi-au urat, restul au uitat toți. :)) Nu pun preț pe asta dar o să am o scuză când o să uit și eu. :)) Am făcut o listă pe Google Keep cu persoanele care mi-au urat, just for fun și statistici personale.
Mi-am propus să fiu mai bun, mai puțin orgolios și mult mai recunoscator pentru tot ce am. Mi-am dat seama că puțin pentru mine poate însemna totul pentru altcineva și poți pierde totul într-o secundă sau poți avea totul pentru o secundă din nimic și crezi că ai totul. Vreau să fiu mai îngăduitor cu ceilalți, vreau să judec mai puțin oamenii și mai mult pe mine însumi.
Vreau să nu mai pierd timp inutil că sincer habar n-am când a trecut 1 an din viață. Au trecut zilele de parcă au fost ore. Uneori simt că unitatea de timp se scurtează iar noi nu mai putem ține pasul cu treptele care dispar în urma noastră. Sau poate că timpul e tot la fel doar că metodele de a-l petrece sunt mai diversificate.  Habar n-am poate că ar trebui să avem o viață mai simplă alegând doar lucruri elementare și dând deoparte lucrurile care ne consumă viața inutil.
Sper ca în 2015 să călătoresc mai mult și să plec iar din țară. Pe plan profesional vreau să n-am restanțe (1 maxim ca să păstrez tradiția) și să am încă 2 categorii pe permisul de conducere. M-am gândit bine și chiar vreau să fac asta. Îmi place să mă plimb, îmi plac camioanele, sunt un singur și singuratic de fel deci cred că pot face asta. O să fie greu, o să îmi exersez gesticulația în limbi străine și o să fie bine. Cineva trebuie s-o facă si p-asta. Măcar câțiva ani, când o să am familie n-o să-mi mai ardă să nu-i văd cu lunile.
Acestea fiind spuse închei această notă personală publică. Să ne auzim în 2016 cu bine și cu bune.
*scris de mine 99% și 1% predicția automată

Idei

– Dragobete/Mărțișor/Sf. Valentin. Prostii. Sentimentele față de o persoană trebuie să fie la fel de mari în fiecare zi a anului. Cadourile cele mai frumoase sunt acelea care le primești când nu te aștepți. (mi-a zis un prieten că eu n-am primit nimic spontan, niciodată).

– Windows renunță la update-urile pentru bătrânul XP. În alte țări windows-ul a fost înlocuit cu soluții open-source, adică gratis, adică OS-uri bazate pe linux. Simplu, fără viruși, fără breșe de securitate. M-aș bucura să se facă așa ceva și la noi dar puțin probabil. Gușații nu pot fura ceva ce e gratuit.

– Stabilesc priorități în viață, adaug „to do-uri”, le editez puțin pe cele vechi dar încă valabile. Ies din norul meu, adaug noi persoane, le șterg pe unele vechi. Viața-i scurtă, am 20 și-s la răscruce. La cât de încăpățânat sunt știu sigur că pe oriunde o s-o iau, o să ajung la destinație dar un drum e cu gropi, unul neastfaltat, etc. Depinde de mine să iau decizia corectă.

– Îmi trebuie smartfon nou că cel de acum stă mai mult fix decât mobil (LG e510). N-aș renunța la Android, dar n-am prea văzut telefoane decente la Germanos în bugetul meu. Plus că prețurile de la ei sunt de anu trecut. Un Nokia 620 mi-ar place mult. Nu știu cum o să mă acomodez cu WM, sunt obișnuit să stau 30 de minute să aranjez widget-urile apoi să schimb launcher-ul. :))) *sunt nevoit să aleg dintre Germanos si Internity pentru că prelungire abonament si Cosmote

– „nu scrie pe mine prost și dacă scrie, scrie-n Ebraică” C.B.

Inamicul meu matinal, toasterul

Viața mea e destul de liniștită și monotonă, eu nu-s deloc agitat de felul meu. Viața mea se desfășoară în mare parte după un plan făcut înainte să adorm, că mai intervin și alte lucruri neprevăzute e altă problemă. În fiecare dimineață mănânc ceva cu 2 felii de pâine prăjită, ceai, lapte, margarină, dulceață, etc. Uneori și goale. :)) Oricum ar fi, pâinea prăjită nu lipsește din micul dejun.

Vechiul prăjitor era destul de silențios, abia îl auzeam când își termina treaba. De cele mai multe ori vedeam pâinea sus. Numai că anul trecut s-a ars cel vechi și am cumpărat unul nou, tot de atunci diminețile mele sunt cu 10-15 bpm de inimă în plus. Mă uit la ilikeIT de parcă sunt la alergare.

Noul prăjitor face un zgomot INFERNAL când termină de prăjit feliile. Declanșează atât de puternic încât dacă o felie este mai mica o dă afară din el. Find foarte ușor nu stă bine pe blatul din bucătărie, face zgomot și că „sare” pe blat din cauza arcului care aruncă feliile.

Poate credeți că exagerez dar de când am prăjitorul ăsta am spart 2 farfurii și un pahar, am dat de câteva ori cu capul în dulapul de sus de la bucătărie. Toate astea pentru că mă nimeresc să fiu în apropierea „lansatorului de felii de pâine prăjită”. De obicei prefer să „fug” în alta cameră. Ca idee, îl aud din cealaltă cameră printr-o ușă de termopan. În ritmul ăsta nu cred că scap în următorii 2 ani fără vre-un preinfarct. :)))

Modelul de prăjitor este Westwood YT-4001A (nu-i link de afiliat) și nu vi-l recomand decât dacă stați foarte bine cu inima, sunteți surd sau alarma de la ceas nu vă trezește foarte bine. Trecând peste zgomot, toasterul este foarte bun.

Uneori…

… ajung să țin prea mult la unele persoane, mult prea mult. Atât de mult încât probabil mi-aș pune viața personală în pericol pentru ele. Totuși, sper să n-am ocazia. Pur și simplu, țin prea mult la unele persoane care nu merită. Nici nu știu cum am ajuns să țin la ele atât de mult… Adică știu dar asta nu înseamnă că mi-au făcut ceva special sau mi-au demonstrat că sentimentul e reciproc.

și ajung la momentul când am o dorință de la acea persoană, nu lucruri mari, lucruri mici ca de exemplu o întâlnire de 5 minute, un sfat, etc

și când văd că acea persoană nu face nimic pentru a înfăptui acel lucru mărunt care i l-am cerut mă apucă un sentiment de dezamăgire cruntă. E un lucru groaznic ce mi se întâmplă în acel timp. Sincer prefer să greșesc eu să-mi pot repara greșeala. Pur și simplu, nu pot înțelege cum se face că deși eu nu greșesc cu nimic am acel sentiment de dezamăgire că te aștepți de la mai mult de la acea persoană.

Așa că de astăzi îmi propun să nu-mi mai ofer sufletul tuturor proastelor care habar nu au cum e să fii singur într-un moment și să ai nevoie de un sfat sau de o îmbrățișare. Pentru că faci totul pentru ele și ele n-ar mișca un deget pentru tine. N-o să mai primesc în viața mea persoane care nu merită un prieten ca mine în viața lor.

Așa-mi trebuie, dar nu am nici o vină că îndrăgesc prea mult unele persoane… N-am să mai fac asta, de azi n-o să mai fiu prostul nimănui și n-am să mai permit la nimeni să fie drăguți cu mine doar atunci când aveți nevoie de ceva de la mine.

Roata se întoarce, îți doresc și ție să ai parte tot de așa ceva dacă până acum te-ai comportat cu un prieten ca și cu un necunoscut. Cu toate că ce am scris mai sus e cu dedicație către o… persoană unele lucruri sunt general valabile.

Simplitate

Am vise, ca toată lumea. Am dorințe de îndeplinit, majoritatea ale mele. Nici nu știu cum sa încep acest articol, așa că nici n-o să-l încep, intru direct în subiect.

Aproape nimeni nu vrea o viață simplă, toată lumea vrea să conducă o afacere și să nu poată intra în casă din cauza banilor. 90% din populație nu a evoluat de la stadiul de 5 ani în care toți ne doream să ajungem astronauți. Acum singura diferență e că dorința de a deveni astronaut e ceva mai pământeană însă tot la fel de improbabilă.

… cu riscul de a vă pune următoarea întrebare în mintea voastră „Ai 20 de ani, ce știi tu despre viață?”

Lumea ar trebui să fie simplă, traiul nostru la fel. Niciodată nu o să avem absolut tot ce ne putem dori, niciodată. Nu-s resemnat, doar că atunci când îți îndeplinești o dorință apar 2 în locul ei. Și nu, nu mă resemnez doar că ne pierdem timpul din scurta noastră viață alergând după niște baloane de plastic frumos colorate.

Ce-mi doresc eu de la viață? Nimic mai mult decât o familie înțelegătoare în care să domine respectul și înțelegerea. Partea cu sănătate tuturor și bani exact cât îmi lipsesc se subînțelege.

Știți cum mă văd peste 10 ani? Jucându-mă pe un PlayStation cu copilul meu. Și da, PlayStation-ul o să-l cumpăr dinainte să se nască.

Bagaje

Trec pentru prima dată granița mâine și am de făcut ditamai bagajul și câteva cumpărături. Am de făcut 2400 de km cu autocarul, Sâmbătă când ajung nu cred că o să mai fiu bun de ceva, dar Duminică ne vedem cu link-urile săptămânii dacă îmi pot sincroniza bookmarks-urile pe ceva…

Am ditamai checklist-ul… 😀

Mi-ar place să…

– trăiesc într-o lume fără răutate, fără dușmănie, o lume unde banii nu aduc luptă între oameni;

– locuiesc într-o casă simplă de lemn la o margine de pădure;

– vizitez New York-ul și Japonia…

– lucrez într-o pensiune după ce termin studiile;

– am o gașcă de prieteni;

– nu se mai difuzeze toate prostiile la tv (Happy Hour, Acces Direct, Un show păcătos) ;

– scriu o carte de poezii;

– am o persoană apropiată căreia să-i pot spune tot;

– țină bateria la smartphone 2 luni;

– ajungi până aici și să dai share;